Dicţionar de simboluri (2) – Pentagrama

Pentagrama

Pământ – stabilitate, anduranţă fizică

Foc – curaj, îndrăzneală                            Apă – emoţie, intuiţie

Aer – inteligenţă, artele                              Spirit – Divinitatea

Pentagrama mai este cunoscută şi sub numele de: Steaua Vieţii, Pentalpha, Rădăcina Druidului, Piciorul Vrăjitoarelor, Crucea Vrăjitoarelor, Steaua Vrăjitoarelor, Nodul fără de Sfârşit, iar pentru unii poartă denumirea şi de Steaua lui Satana şi Crucea Goblinului.

Pentagrama este o stea cu cinci colţuri din care unul orientat în sus, liniile folosite în desenarea unei pentagrame sunt intacte şi continue, de unde şi denumirea de Nod fără de Sfârşit.

Cercul simbolizează Întregul, iar cele cinci colţuri componentele lui, toate egale şi echilibrate.

Pentagrama a fost întotdeauna considerată foarte protectivă. În timpuri medievale era folosită pentru protecţie împotriva demonilor, iar în timpurile noastre este purtată, vizualizată sau plasată în case sau pe haine, pentru protecţie.

• Prima folosire a Pentagramei a fost datată de istorici în jurul anului 3500 î.Hr. într-un oraş numit Ur din vechea Mesopotamie, ca ornament pentru oale.

• În Egipt era considerată simbolul “pântecului din adâncuri”, cu referire clară la Pământ.

• Celţii păgâni au asociat pentagrama zeiţei Morrigan.

• Pentru greci era simbolul lui Kore (Persephona) care cobora în adâncuri în fiecare an.

• Pentru creştini, până recent, pentagrama era un simbol secundar al credinţei, folosită în locul sau alături de o cruce. Acest lucru se datorează faptului că steaua cu cinci colţuri simboliza cele cinci răni ale lui Iisus Hristos.

• Pentru evrei simboliza cele Cinci Cărţi ale lui Moise – Pentateuch (a nu se confunda cu Steaua lui Solomon, în şase colţuri).

• În Mesopotamia pentagrama reprezenta puterea imperială care se extindea în cele “4 colţuri ale Pământului”.

• În foarte multe culturi era simbolul Cunoaşterii şi al Adevărului, mai ales al Cunoaşterii Interzise.

Pentagrama este o uniune a principiilor masculin şi feminin. Cercul reprezintă principiul feminin, iar liniile cel masculin.

Pentru unii, sus, sunt trei colţuri, nu unul. Aceste colţuri reprezintă Trinitatea. Colţurile de jos pot reprezenta dualitatea, lumina şi întunericul. Astfel, două principii ale sistemului religios Wicca sunt prezente: Cele Trei Zeiţe şi Zeul.

Pentru Gnostici, pentagrama reprezenta Steaua în Flăcări, simbolizând magia şi misterul cerului pe timpul nopţii.

Poate reprezenta foarte uşor cele cinci stagii ale Vieţii: Naşterea, Iniţierea, Desăvârşirea, Pălirea şi Moartea. Ciclul se repetă – chiar şi Moartea duce către Naştere.

În timpuri medievale simboliza cele Cinci Virtuţi Cavalereşti: Respect, Castitate, Generozitate, Curtoazie, Cavalerie. Sir Gawain purta steaua ca simbol.

Colţurile pot reprezenta o multitudine de lucruri. Două exemple sunt pentagrama “perlelor” – Dragoste, Înţelepciune, Cunoaştere, Lege, Putere şi pentagrama “de fier” – Sex, Ego, Pasiune, Mândrie, Putere. (Starhawk – “Spiral Dance”)

O pentagramă din argint reprezină energiile selenare şi Luna, iar o pentagramă din aur reprezintă energiile solare şi Soarele.

Pentagrama este recunoscută ca simbol al Pământului, mai ales când este făcută din cupru sau lut.

Este de asemenea, un simbol al dominaţiei minţii (Spiritului) asupra corpului.

Pentagrama dreaptă versus Pentagrama inversată (răsturnată)

Deşi în zilele noastre mulţi oameni, (inclusiv necreştini) asociază pentagrama inversată cu Răul şi cea dreaptă cu Binele, această interpretare este un lucru relativ recent.

Pentagrama inversată reprezintă iarna, pe când cea dreaptă reprezintă vara.

Pentagrama inversată este simbolul Iniţierii de gradul al 2-lea Gardnarian. Unii spun că reprezintă nevoia unei vrăjitoare de a-şi înfrunta propriile umbre ascunse pentru ca acestea să nu se ridice la suprafaţă în mod neaşteptat mai târziu.

Unii folosesc pentagrama inversată pentru alungarea/constrângerea magiei Lunii.

Cu colţul ce reprezintă Spiritul în jos, şi cu cele ce reprezintă Focul şi Pământul în sus, pentagrama inversată pare a simboliza bogăţia materială mai presus de orice.

Eliphas Levi a fost primul care a interpretat pentagrama inversată ca fiind “malefică”. A arătat o imagine a unei pentagrame neinversate cu un om în interiorul ei (aceasta fiind versiunea “bună”) şi o imagine a unei pentagrame inversate cu capul unui ţap în interiorul ei (versiunea “rea”). Capul ţapului se spune că aparţine lui Baphomet, un demon venerat în Antichitate.

Această teorie a capului de ţap este folosită de către satanişti. Liniile pentagramei inversate pot fi văzute ca formând o “Bestie Malefică cu Coarne”.

Unii păgâni nu interpretează animalul ca fiind un demon, ci mai degrabă Zeul cu Coarne (the Horned God). Adăugat la acest lucru este faptul că în pentagrama inversată cele două colţuri reprezentând zeul sunt sus. Aşadar, pentru unii, pentagrama inversată este simbolul Zeului, iar cea dreaptă simbolul Zeiţei.

Se poate spune că imaginea lui Baphomet din interiorul pentagramei inversate este elementul care l-a determinat pe Anton LaVey să adopte pentagrama inversată ca simbol al credinţei fondate în 1966 – Biserica lui Satan.

Pentagrama înscrisă într-un cerc versus pentagrama liberă

Se spune că pentagrama semnifică libertate, uneori chiar agresivitate, o abordare deschisă şi activă asupra credinţelor tale, pe când, o pentagramă înscrisă într-un cerc sugerează ceea ce este ascuns sau protejat (închis în tine).

Cercul reprezintă Eternitatea, Infintul şi Întregul, la fel ca şi ciclurile naturii. Un exemplu al închiderii îl reprezintă faptul că pentagrama este folosită pentru legarea demonilor/entităţilor (deşi unii neagă această capacitate a pentagramei).

Cercul evidenţiază conexiunea cu Universul ca întreg, iar punctul de vedere “ca Sus şi Jos” nu este clar reprezentat de pentagrama deschisă.

De asemena, poate fi discutată şi calitatea protectivă a pentagramei deschise, ce nu pare a fi prezentă la fel de puternic (sau chiar deloc).